In noaptea trista care ne desparte, de vei simti in jurul tau
Totul ne desparte distana,oamenii dar daca ai privi dincolo de fereastra camerei tale ma-i zari pt ca sunt tot ceea ce este in jurul tau,sunt departe sunt apusul si rasaritul sunt totul si totusi nimic...Ai ascultat vreodata ploaia,ai privit-o cum saruta pamantul iar acesta ii raspunde la sarut?Ai vrut sa plangi dar speriat ti-ai retras lacrimile inauntrul tau,iti trimit lacrimile mele pt ca sufletul meu se ineaca in lacrimi,iti trimit sufletul meu pt ai da viata prin tine.Gandeste-te la mine fi pamantul meu lasa-ma sa fiu ploaia ta!
totul a fos intamplator....fara sa vreau ...fara sa stiu...cand sufletul imi era pustiu..ai aparit tu..ca o raza de lumina la capatul tunelului...a fost dragoste la prima vedere...te iubesc si nu stiu ca sa ti-o zpun...oare tu simti la fel..?ori cum ne desparte destinul si o distanta mare...dar totusi cand privesc pe fereastra simt ca te zaresc simt ca tu esti departarea,apusul si rasaritul ...tu esti totul si totusi nimic...
De ziua ta, o lume ne desparte, insa te simt aici, chiar daca esti departe. La multi ani, de la mare departare!
Ce poate fi mai frumos decat o zi cu tine? O viata intreaga sa fii cu mine?Pare un vis dar e realitate, ne iubim prea mult, nimic nu ne desparte. Te iubesc atat de mult cum n-am iubit vreodata, te voi iubi viata toata.
Sufletul meu e trist si inghetat in pustiul rece de tine uitat e foarte trist si indurerat doar pentru k tu ai plecat!te iubesc mai mult ca viata mea si de vei vrea sa te intorci te voi astepta!!! nu uita k ne desparte un munte de dor... o mare de lacrimi si ne asteapta un univers de fericire! OVIDIU te iubesc
Din noaptea trista care ne desparte,
In noapte trista care ne desparte, de vei simti in jurul tau suspine, sa nu te sperii... e dorul meu ce vine s-adoarma linga tine...
Totul ne desparte pe tine si pe mine: distanta, oamenii, viata si poate destinul. Sunt ceea ce e dincolo de fereastra camerei tale: departarea. Privirea ta nu ma va gasi, amintirea ta nu are unde sa ma afle, glasul tau nu poate sa ma strige si nu stie unde. Sunt intre cele 4 zari, sufletul meu si-a pierdut glasul. Stii sa asculti? auzi vantul de la fereastra? auzi pasarile cum pleaca si se intorc? stii ce-i nostalgia? Priveste uneori pe fereastra fara sa vezi nimic, sunt pe-acolo fara fiinta, o apropiere si o indepartare in preajma ta. Gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.....
Ador clipele in care imi esti alaturi si urasc tot ce ne desparte...o viata am si de aceea nu vreau sa am rabdare...mie doooor!
ne desparte distanta dar daca ai privi dincolo de fereastra camerei tale m-ai zari pentru ca eu sint totul: noaptea,linistea,iubirea...dar ai ascultat vreodata ploaia?ai privit-o cum saruta pamintul,iar acesta ii raspundea la saruturi sorbindu-i picaturile marunte/ai vrut vreodata sa plingi dar speriat ti-ai retras lacrimile inauntrul tau?iti trimit lacrimile mele pentru ca sufletul meu se ineaca in lacrimi,iti trimit sufletul meu pentru ai da viata prin tine.Gindeste-te la mine ...fii pamintul meu ,lasa-ma sa fiu ploaia ta.....
